Politica

TUTTO SOTTO CONTROLLO, TUTTO NELLE MANI DEI RICCHI

Ca pubblicità, v’ambriacaru tutti, e, senza addunarivinni, cu tutti si films ri guerra ca v’ha na ‘ncugnatu, sapiti a memoria l’innu re marines amiricani, inveci ri l’innu ri mameli.

V’ha na fattu capiri, ca iddhi, sunu i sabbaturi ro munnu, ie, l’autri, tutti riavuli.

Quantu voti ha tifatu a favuri ri iddhi, virenniti films ri guerra contra tedeschi ie taliani?

Veru ca ro dopu guerra ‘n poi, v’ha na sfamatu, ma tutta ‘ssa spacchiusaria, comu ‘a putiti supputtari!

Ta rioddi dha tabella ri ramu, beddha ranni, ca c’era ‘nte vaguni ro trenu, quannu facisti ‘u primu viaggiu?” gli stati uniti d’america ai populi liberi”, pigghia, ‘ncarta ie potta a casa.

Naturalmenti, chistu, nu jè riferitu o populu Amiricanu, ca nu’ c’entra nenti, ma a cu dirigiu ‘a baracca ‘nto tempu.

Ora, siti tutti sutta ‘u regimi ro dolluru, mentri ‘n passatu, jeruvu sutta regimi totalitari, ca idealizzavunu, ‘a supremazia ra razza bianca, supira all’autri razzi, cu ‘na “deroga” pa razza gialla, ca ci sibbeva comu alleata pi fari a guerra.

Tu rioddi, u famosu asse, RO-BER-TO, Roma, Berlino, Tokio, i canzuni, faccetta nera, ie, Tripoli bel sol d’amor, tutti facci ra stissa miraglia, a sopraffazioni ri l’omunu supira l’omunu.

Oggi, cumanna ‘u capitali, ‘u dolliru, ‘u “bisinissi”.

Quali fu a scaciuni pi difenniri u “poviru” riccu kuwait?

Rissunu, pa libertà ri ‘ssu populu, ma fu ‘u petroliu ca fici pattiri, tutti contra l’irak e, scannari o dittaturi saddam hussein.

‘A libia, rumpi i scatuli, tutti contra gheddafi, ie, bummi a tinchitè, affamannu i puvureddhi ro populu, ca paja comu sempri.

A facci ro villagiu globali, chissa iè mangiugghia globali!

Jautru ca storii, pari ca l’omini, nascisturu pa guerra, e, no, pa paci, caini snaturati!

Sunu sempri ‘i putenti, l’aquili, e, ‘i rapaci ca cumannunu ‘u munnu a dannu re poviri “Gabbiani”.

Bona, bona musa, comu se nu’ canuscissutu l’omini!

Chisti, a na statu ‘i murella ca a m’avutu, e, ‘a ma generazioni, crisciu cu “john wayne”, i carichi ro “quintu cavalleria”, e, cu l’indiani ri toro seduto, ie, nuvola rossa, scannati, ‘nte minchiati ca ni cuntavuno o cinima, senza parrari re cattuni animati, amiricani, giappunisi e chiddi ri walt disney.

Certu, nu’ c’è tantu ri stari allegri, cu ‘ssi murella ca vi presentunu ‘nta pubblicità, fatta apposta p’abbarrulirivi, e, vuiautri, comu tanti minchi ri mari iti appressu a tutti ‘ssi minchiati, ca v’accugnunu.

Comu stanu criscennu i figghi ri l’omini, e, ‘i poviri picciriddhi dirigenti ri dumani?

Pi favuri ironia, femmiti, ca mi facisti pigghiari a depressioni, e, sugnu scunsulatu, pi favuri, rammi aiutu, e, nu’ mi fari peddiri ‘a spiranza.

E tu, penzi ca iù putissi affenniri a ma soru “speranza”?

Iddha, nun na scugna nuddhu, anchi picchì nasciù ‘nsemi a vuiautri, prima ri tutta a ma famigghia, e, mori l’uttima.

‘I greci, ca fossi esageraru ca fantasia, usannu a ma soru spiranza, ammintaru i “miti”, ca sunu vuluntà ri “speranza”.

Uomini ie fimmini, pi natura, aviti bisognu ri ma soru spiranza, ca vi fa sunnari.

‘Nto sonnu, i pinzati tutti, comu se fussunu cosa fatta, e, chissu, v’aiuta a campari megghiu. ‘I miti, ‘i cunta, ‘i favuli e ‘i poesii, ‘anzignunu a pinzari ‘n positivu.

L’omunu, jhavi bisognu ri vulari, però, stannu attentu a teniri i peri ‘n terra.

Vulennu, macari a ‘spirienza ri l’Ebrei, scritta ri “l’agiografo”, ‘nta tanti patti, ti fa sunnari ie vulari, ma jè, ‘na custioni ri valuri ie principi, ca vi trasmetti, se ‘i vuliti capiri.

‘A “sacra scrittura”, ca jè ‘a “bibbia”, vi fa ‘ntraviriri comu l’omunu pò affruntari megghiu ‘i difficoltà, ca ‘ncontra ‘nta so vita. Vi fa riflettiri, e, vi fa ppuggiari ‘i peri ‘n terra, rannivi nuova fozza ie spiranza.

Se avissutu sturiatu bonu, sapissutu già, ca ‘u munnu, ha divintatu ‘nu schifu, propria picchì vi scuddasturu, o, nun canusciti ‘a storia, jè, ‘mbrugghiati macari ‘i paroli.

Jhai ragiuni, ci rissi iu a musa, ‘a responsabilità chiù ranni jè propria ri chissi, ie, ri chiddhi, ca fanu ‘u jocu re tri catti.

Pi cetti cosi, ci voli curaggiu, ie, nu’ tutti l’hanu, tanti, però, putissunu rispammiari travagghiu o ciriveddhu, rispammiannu ri pinzari, ie, farisi sciri minchiati ra vucca.

Sunu, ‘i stissi, ca ‘nto tempu, ha na idealizzatu, coccaunu, ‘n bona fedi, ‘a civiltà re Faraoni ie re piramidi, senza cunnannari tutta ‘a schiavitù ie motti ca custò, comu se fussi ‘na cosa pi rririri, accussì, comu ‘i puccarii ra civiltà ra Grecia, ra pax romana, a mattanza

ri l’ indiani r’ america, ri l’indios australiani, ie, r’america latina, re boeri, re maya, ri l’atzechi, e, a schifusaria re colonizzatori ri tutti, ‘i tempi camuffati ri benefattori.

Sulu, ritunnannu a jessiri uomini ie fimmini veri, comu fusturu pinsati ie creati, si ponu risolviri i problemi ri ssu munnu.

Jè tutta cuppa ro soddu, ra siti ri putiri ri l’unu supira l’autru, l’orgogliu smisuratu, a vanagloria, ie, spacchiusaria, ie, appuntamila dhocu, ie pigghiti a viviri, ca ripigghiu ciatu.

U sai MUSA, mentri staju vivennu, ‘u pinseru, sta ghiennu ‘nte pissuni ca nu’ hanu mancu l’acqua, nè ‘u ciatu pi ciccalla.

A cosa jè seria, anchi se stamu megghiu ro passatu, quanta disuguaglianza ca c’è nto munnu?

Caru miu, jhai ragiuni, macari iù ‘i cosi i viru niuri, c’è ‘n munnu a rivessa ie pari ca a storia nu’ v’ha ‘nsignatu nenti, tantu ca stati peggiu ri prima ra “rivoluzione francese”.

Tuttu summatu, a dhi tempi, russeau, voltaire ie l’autri illuministi, si pottunu mettiri ‘n testa ri fari a rivuluzioni, tagghiannu qualchi testa ri re, chiddha ri na pocu ri nobili cavallacci, cu coccarunu ca ci tineva a cuddeddha, picchì, jerunu picca, ie, u restu, jera massa, compresa a borghesia.

Nunn’ha cangiatu nenti, ie, anzi, i cosi hana piggiuratu, picchì prima, a divisioni tra nobiltà, clero, borghesia e plebe jera netta, ie, sulu a spacchiusaria re nobili, faceva viriri a differenza.

Ficiunu prestu, a cuntari i testi ri tagghiari, anchi se danton, marat, ie,

specialmenti robespierre, si ficiunu pigghiari a manu ra ghigliottina.

Iù, sugnu contru ogni violenza, ma quannu ci voli ci voli.

Macari paolo vi°, u papa, rissi, ca oltri o limiti jè umanu reagiri all’ingiustizia

Forsi, u sbagghiu fu, ca nu’ tagghiaru bonu s’abbiru, ie, qualchi rarici, riittò.

Oggi, nu’ sulu nu’ jè chiù tempu ri rivuluzioni armati, ma nu’ si putissi mancu

fari, picchì nto menzu ci issunu tanti poviri ‘nnuccenti.

Chiddi, ca pigghiaru ‘u postu, ‘nsemi e nobili, o cleru, ie, a borghesia, pari,

ca s’accuddaru pi spattirisi a cassata, comu fu chiddhu politicu, dopu a sacunna

guerra mondiali, a yalta, patto di varsavia e nato ‘nsignunu.

Cu ha pajatu sempri, jè u scaccagnatu ri tunnu, ie, a storia si ripeti.

Tannu abbastaru quattru vuci ie du pittrati, pi jttari ‘n terra a bastiglia,

simbulu ro putiri, ie, a cosa, risulviu apparentementi ‘u problema, ma u controllu ri l’omunu sull’omunu, cuntinua, ie, cu jhavi u cuntrollu re buttuna, sunu ‘na pocu ri manu, comu si rici, i pattruna ro pastificiu, o, ro vapuri, ca jè u stissu.

Ora, jè tuttu sutta cuntrollu, cu televisioni, servizi, elettronica ie minchiati

vari, ca poi minchiati nu’ sunu, picchì ni va ra sopravvivenza ro munnu interu.

Tuttu jè nte manu ri cu jhavi u soddu, ie, se coccarunu s’arrisica a parrari pi

diri a virità, u fanu stari zittu, rannicci a ‘mmuccari cocchi muddhica.

Cumeddia Sarausana

Antonio Randazzo

18 continua