Politica

CUMEDDIA SARAUSANA: COMPRATE IL NUOVO CALENDARIO, E’ TROPPO BELLO DA LEGGERE

Cara Musa, ‘a ‘ntirrumpiu iù, se almenu vicinu o nomu, ci mittissunu ‘na beddha tabella, ca spiegazioni ri chiddhu ca ‘ssi pissunaggi ficiunu ‘nta vita, ‘i sarausani ro futuru, s’arricriassunu a scaricarisi ‘u centu peddi a sputazzati, cu tantu beneficiu, pa saluti mentali. Certu, nu’ c’è tantu ri stari allegri, po dannu c’avissi l’igieni pubblica, anchi, se peggiu ri chiddha c’avemu ora, nu’ putissi jessiri, visti tutti ‘i puccarii ca ci sunu ‘n giru. Nu’ fussi macari ‘na bona idea, se ‘i pissuni ca ‘a vuci ro populu rici, girassunu cu ‘n cattellu ‘nto coddhu cu l’elencu ri tutti ‘i mali fatti ie ‘i ‘mbrogghi ca cumminaru, accussì putissumu ‘ncuminciari a dari scaccati? Finalmenti, sapissumu tutti, cu sunu ‘i veri ‘ngrasciati, figghi ri ludda, ca a na distruggiutu a nostra città. Ra ‘nfummazioni ri tanti telivisioni, ri tanti giunnalisti, ie tanti giunnali, mancu a parrarini, pi sapiri cocchi cosa. Nu’ gnè ca mi piaci a gogna, ma ci vulissi! Mizzica! Appena ti lassu parrari, si peggiu ri ‘na fimmina stracculusa, mi rissi ironia, ripigghiannu: no pi ghiessiri maligna, ma se ci fussi ‘a liggi islamica, dhocu ‘n giru, fussuru pa maggior patti mugni, ie, menu mali, picchì macari chissu, fussi ‘n dannu picchì ‘na pocu forrunu capaci, r’ addumannarici ‘a pinsioni ri ‘nvalidità a Prifittura. ironia, ‘u sai ca si propriu seria! Ti vulissutu sfugari sulu tu, mentri iù ca sacciu, ie canusciu, virennu cu sunu ‘i cosi luddi, m’avissa stari zittu! Ta scuddatu, ca co muzzicuni ra zzicca, mi sviluppò a memoria? Boh, boh, mi fimmò a musa, ‘nfirricchiatu mala-lingua, ca ta sta ‘mpacciannu co mammuru ie cu tuttu ‘u fumeri ‘n circulazioni! Chiddha ri archia, jè ‘na leggenda, ca si cunta, anchi “se, vuci ri populu, vuci ri Diu”. ‘U pagghiazzu ri archia, ‘nta leggenda, fu scannatu comu ‘n ciareddhu ri sa cucinu telefo, cumannanti, ri una re navi pattuti ra Grecia, macari iddhu, ra famigghia re iamidi. Mentri ci semu, ti precisu, ca nu’ fu ‘u casu, ca fici sbaccari i Greci a Sarausa, e nu’, fu mancu ‘na vera ‘nvasioni. ‘N principiu, nu’ ci fu mancu ‘na guerra vera ie propria. ‘Nta Grecia, sapevunu re ricchizzi, ie, ra fertilità ri ‘ssa zona, ie ri tutta a Sicilia, picchì po passatu, a vo n’avutu rappotti cummerciali cu ‘e Siculi. Quannu arrivaru, ‘i greci, foru benvenuti, e, si sistimaru, aiutati re Siculi ri ccà. 116 Nunn’avissa statu mai! L’elleni, spacchiusi, abituati a cumbattiri, traseru ca minutidda, ie, poi, pigghiannu possessu, s’ampattruneru ri tutti cosi. Ficiunu ‘i jadduzzi, approfittannu ra pacenza ie ra supputtazioni re Siculi. L’unicu ca s’arribillò, fu ducezio, re re Siculi, nuticianu, ma ‘u so esercitu, fu sconfittu, ie, iddhu, fattu priciuneru, ‘ncatinatu ‘nta ‘na latomia, ie, poi, mannatu ‘n Grecia. Comu tutti l’eserciti occupanti, ficiunu ‘na scanna re fimmini re siculi, ie, ‘u risultatu, fu chiddhu ca viri puru ora. ‘I siculi, foru schiavi, e, colonizzati, allura, accussì, comu schiavi re putenti siti ora. ‘A storia si ripeti, e, nun cangiò nenti. ‘I greci, ammintaru a dimocrazia, e, macari tanti eroi ri pezza, e, tutti ‘ssi dii ri mammuru ie ri cartapesta, ca puttaru fora strata ‘n munnu ‘nteru. Se propria ‘u vo sapiri, cara ironia, jè chissu ca nu’ suppottu re Greci. Tutta ‘ssa fantasia supira ‘ssi dei che sintimenti ri l’omini, propriu che stissi difetti, anzi radduppiati. Fu propriu chissu, ca puttò fora strata a niautri muttali, ca pi chissu, scaricamu tutti ‘i nostri smarrunati supira chiddhu, ca chiamavunu fato, e, ora, chiamamu ristinu. Fussi ura ri finiriccila, ri scaricari ‘i cuppi ri ognarunu, supira a ‘stu ristinu, ca nun esisti. Ogni cosa, avissima chiamari co so nomu, ie, aviri ‘u curaggiu ri riri, ca chiddhu ca succeri, jè ‘u risultatu re scelti ri ognarunu, ‘nsemi a chiddhi ri l’autri. A stu puntu, cara ironia, se nu’ ci avissunu statu i Greci, a ‘ncucchiari tutti ‘ssi cosi, penzi ca forrumu ‘nta sta situazioni? Si, va beni, malalingua ‘ntriganti ie ‘nfirricchiatu, e, senza nuddhu ritegnu, ‘u capii ca nun suppotti a mintalità greca. Nu’ ti scuddari, ca foru iddhi a farivi ‘ranni, anzignannivi l’architettura, l’arti, ‘a scrittura, ‘u cultu pa cura ro corpu, ie, ‘a cosa chiù ‘mputtanti, ‘a democrazia, ca jè essenziali pa cunvivenza tra l’omini. Cettu, ancora imperfetta, ma cettu si pò migliorari. Chiddha ca ora chiamati dimocrazia, nunn’è iautru, ca ‘na dittatura camuffata. ‘A vera Democrazia, chiddha maiuscola, jè, rispettu pi tutti, ‘nto rispettu re reuli e re nicissità ri ognarunu. Tempu ci voli, ma, prima o poi, ‘u munnu arrinesci a ghiessiri ‘n veru Pararisu, accussì comu fu pinzatu ri cu vi Criò. Iddhu, vi fici libiri, e, s’attaccò ‘i manu, ma oramai, nun si scappa ro ghiaccu, e, matura comu “a sciobba, ca co tempu, matura ‘nta pagghia”, sempri se finalmenti v’arrusbicchiati e ci mittiti ro vostru. Pi r’ora siti motti, e, sminchiati, comu tanti zombi viventi. Sih! Ci rissi iù, comu se forra ‘na cosa facili. Sacunnu tia bastastassi, anticchia ri vuluntà? Oppuru bastassi riri, “jamu ca jè bellu a leggiri, ‘u calindariu ‘i l’annu nuovo”, comu ‘bbanniava a Sarausa, chiddhu ca ‘i vinneva sutta natali. Chi stà ‘ncucchiannu ironia! Iù, jhavi ri quannu nascii, c’aspettu ‘u natali, e, ‘na nuova aurora sarausana, pi viriri cangiari i cosi, ie, ancora, sugnu ccà, a spirari ca tanti fitenti sa svrignunu! Cara musa, pi tanti cosi, mi cunvincisti, ma pi jautri no! Per esempiu, ‘ssi ‘nccucchiamenti re dei cu l’omini, ssa trasfummazioni ‘n soddi, raggi ri suli, ninfi, satiri, jmenti, centauri, mostri, medusi, maghi ie catenni vari ra mitologia fantastica ri ‘ssa genti. L’omini, nu’ puggiaru chiù ‘i peri ‘n terra, ie, scaricaru a ‘ssi dei tutti i rispunsabilità. A iddhi affidaru tutti ‘i disideri, ie, tutti i minchiati ca facevunu.

Cumeddia Sarausana

di Antonio Randazzo

15 continua